STARTING WITH A CELL

Celula = unitatea structurala, functionala si genetica a organismelor vii.

Corpul omenesc este constituit din cca 7 x 10¹³ celule.

Corpul uman este alcatuit din trilioane de celule care se impart in doua mari categorii: celule somatice si celule sexuale. Celulele somatice (soma = corp) includ toate celulele corpului in timp ce cele sexuale cuprind doar gametii – ovocitul si spermatozoidul. 

DIMENSIUNILE CELULELOR:

Dimensiunile medii: 20 – 40 µm

Celulele variaza de la un tesut la altul dar isi pastreaza dimensiunile constante in fiecare tesut. De regula celulele au dimensiuni microscopice -  se pot observa la microscop - dar unele au dimensiuni foarte mari: ovulul (0,2 mm), neuronii pot atinge peste 1 metru, fibra musculara striata se observa usor cu ochiul liber, atingand lungimi de 12 – 15 cm.

La polul opus se gasesc celule foarte mici – de exemplu hematiile, pot masura intre 4 -7 micrometri diametru si au o grosime de 2 µm. Spermatozoidul (fara flagel) masoara doar 3 µm.

(1 Micrometru (µ) =  10^-6 metri)

Forma celulelor este corelata intotdeauna cu functia pe care o indeplinesc. Organismul uman contine peste 200 de tipuri de celule diferite. Unele dintre ele au forma variabila (globulele albe pot emite pseudopode pentru a se deplasa) iar alte celule – majoritatea – au forma fixa: sferica, ovala, cubica, prismatica, stelata, piriforma, fusiforma etc.

CITOPLASMA

-       Este continutul celular cuprins intre membrana celulara si nucleu (masa celulara extranucleara);

-       Cea mai voluminoasa componenta celulara;

Este fomata din :

a)      Hialoplasma (citosolul) = sistem coloidal heterogen in care faza de dispersie este apa si substantele dizolvate iar faza dispersata = macromoleculele proteinelor fibrilare.

b)    Organitele celulare-  citoplasma structurata

CITOSOLUL (HIALOPLASMA)

  Constitue 55% din volumul unei celule si difera de fluidul extracelular;

-       partea fluida a citoplasmei, contine 75 – 90% apa,substante dizolvate si particule in suspensie;

• -       contine o concentratie mare de potasiu K+, in timp ce lichidul extracelular mari concentratii de sodiu  Na+.
• -       este un amestec complex de solutii moleculare si solutii coloidale;
• -       la microscopul optic apare omogen, elastic si translucid (hialin);
• -       la microscopul electronic se prezinta sub forma unui amestec complex in permanenta miscare in care plutesc organitele celulare;
• -       Uneori, in citosol se pot forma aglomerari moleculare numite incluziuni, care pot sa apara sau sa dispara (ex. granulele de glicogen sau picaturile de lipide).

-       In citosol se gaseste o retea de filamente proteice (microfilamente, filamente intermediare si microtubuli) care constitue citoscheletul.

Deoarece toate reactiile chimice celulare au loc in hialoplasma, aceasta reprezinta sediul metabolismului celular.

ANATOMIA IN EGIPTUL ANTIC

-       Papirusurile descoperite au furnizat detalii pretioase despre cunostintele anatomice si medicale pe care le aveau oamenii in Egiptul Antic.

Egiptenii se bazau pe propriile credinte, mituri si legende, insa acestia nu au ignorant corpului uman. S-au gasit dovezi ca bolile nu mai erau  vindecate prin ritualuri magice ci de catre medici. Hieroglifele de pe mormantului lui Irj il descriu pe acesta ca fiind medic  la curtea faraonului (  Irj  a trait in anul 1500 i.e.n). Iata cum era descris:

"doctor al palatului, seful medicilor de la curte, doctor de ochi, doctorul regiunii abdominale, care intelege lichidele interne ale corpului "

Imphotep era medicul lui  Zozer si a trait se pare  in anul  2600 BC. Imphotep este considerat zeul vindecarii la egipteni.

Egiptenii au descoperit ca inima este motorul vietii si au denumit organe precum splina, plamanii, anusul.

Herodot insusi, descrie imbalsamarea in urma vizitei sale in Egipt din secolul 5 BC:

"Mai intai se ia o bucata stramba de metal cu care se scoate creierul prin nari si apoi clatesc totul cu leacuri. Apoi fac o taietura de-a lungul corpului cu o piatra acutita si scot toate organele din abdomen. Dupa asta umplu cavitatea ramasa cu smirna,  scortisoara si alte mirodenii iar trupul este lasat in sodiu 70 de zile."

Initial arheologii si-au canalizat toata atentia pe simbolurile egiptene definitorii urmand ca mai tarziu sa descopere studii aproape academice privind practica medicala a acelor vremuri.

Literatura de specialitate ne dezvaluie documentele medicale din acea perioada; acestea s-au bazat pe 3 domenii importante:

1.      Studiul papirusurilor medicale:  contin descrieri ale bolilor, tratamentelor folosite, descriu starea de sanatate

2.      Studiul reprezentarilor artistice a corpului omenesc sau a bolilor

3.      Studiul ramasitelor umane – schelet, tesuturi moi. 

Dovezi incontestabile raman papirusurile medicale. Reprezentative raman:

 Papirusul Edwin Smith

Este fara indoiala unul dintre cele mai pretioase documente. Scos de vanzare de un negustor pe nume Mustafa Agha in 1862, papirusul a fost cumparat de  Edwin Smith - un aventurier  american stabilit la Cairo. Dupa moartea sa,  in 1906, fiica acestuia doneaza papirusul in intregime Societatii Istorice din New York. In prezent papirusul se gaseste in colectia Academiei de Stiinte din  New York.

In 1930, James Henry Breasted, director al Oriental Institute din cadrul Universitatii din Chicago, publica papirusul, tradus.  

Papirusul lui Edwin Smith este cel mai vechi tratat de chirurgie cunoscut vreodata si al doilea ca marime. Acesta, spre deosebire de celelalte papirusuri descoperite, nu face referiri la texte medicale bazate pe magie. Cuprinde 17 pagini cu  377 randuri pe fata si 5 pagini cu 92 randuri pe verso.

Papirusul Ebers

Papirusul  Ebers  a fost cumparat tot de Edwin Smith in 1862, in Luxor si revandut mai tarziu in 1872 egiptologului  George Ebers.  In 1875, Ebers publica facsimilul impreuna cu un vocabular  Englez – Latin.

Papirusul cuprinde 110 pagini si este cel mai extins papirus medical descoperit vreodata. Continutul nu este unul bazat pe date stiintifice ci mai mult pe incantatii magice de tratare a bolilor.  Papirusul contine si o parte dedicata descrierii unor boli (ex. stomac, piele, boli parazitare, dureri de cap s.a)

Pe verso este inscrisa data „al  9lea an al domniei lui  Amenhotep I (c. 1534 B.C.E.).

Papirusul Ginecologic  Kahun

Este se pare, ce mai vechi papirus, descoperit de catre Flinders Petrie in Aprilie, 1889 in Faiyum, Egipt.  

Textul ginecologic este divizat in 34 paragrafe. Primele 17  fac o scurta descriere a organelor genitale feminine si a  simptomelor bolilor acestora.  Urmatoarele 8 sunt neinteligibile din cauza deteriorarii si limbajului neclar iar celelalte descriu conceptia, sarcina si nasterea.

Va urma.